Despre originea \u0219i denumirea satului Szentegyh\u00e1zasfalu circul\u0103 diverse pove\u0219ti transmise pe cale oral\u0103. Conform tradi\u021biei consemnate \u0219i de Orb\u00e1n Bal\u00e1zs, denumirea satului provine de la un cioban pe nume Ol\u00e1h J\u00e1nos, care avea o colib\u0103 \u00een partea de sus a actualului sat. \u00cen acea perioad\u0103, rom\u00e2nii din Moldova aveau rela\u021bii economice constante cu secuii, schimb\u00e2ndu-\u0219i produsele \u00eentre ei. Din acest motiv, la fiecare distan\u021b\u0103 parcurs\u0103 \u00eentr-o zi de mers, \u00ee\u0219i construiau un loc de odihn\u0103 pentru ei \u0219i pentru animalele lor de povar\u0103. Un astfel de loc de sta\u021bionare era la poalele Mun\u021bilor Harghita, \u00een zona Dealului \u021aiganilor, unde se afla coliba lui Ol\u00e1h J\u00e1nos. Av\u00e2nd \u00een vedere prezen\u021ba animalelor s\u0103lbatice, coliba a fost \u00eent\u0103rit\u0103, fiind \u00eenconjurat\u0103 cu ziduri formate din pietre \u0219i bu\u0219teni de pin. Secuii care s-au stabilit ulterior \u00een zon\u0103 au numit construc\u021bia \u201eZidul lui Ol\u00e1h\u201d, iar de aici se trage \u0219i denumirea satului.<\/p>\n\n\n\n
Orb\u00e1n Bal\u00e1zs a scris \u0219i o alt\u0103 poveste: \u201cConform tradi\u021biilor, primul locuitor din Ol\u00e1hfalu a fost Fej\u00e9r M\u00e1rton, de origine valah\u0103, iar ulterior, trei secui s-au stabilit acolo; el le-a \u00eemprumutat bani, i-a \u00eendatorat \u0219i i-a for\u021bat s\u0103 devin\u0103 iobagii s\u0103i. Refuz\u00e2nd s\u0103 accepte rambursarea \u00eemprumutului, i-a pus la munc\u0103 \u0219i i-a \u0219antajat. Cu toate acestea, mai t\u00e2rziu s-a stabilit acolo un al patrulea om, foarte uman \u0219i iubitor de dreptate, din Elekes, care a intervenit \u00een problema opresorului \u0219i a aranjat astfel \u00eenc\u00e2t Fej\u00e9r s\u0103 fie obligat s\u0103 accepte rambursarea banilor, eliber\u00e2nd astfel pe cei oprima\u021bi.<\/em>” („Orb\u00e1n B.: Descrierea \u021ainutului Secuiesc. Volumul I, pagina 75.)<\/p>\n\n\n\n Se spune c\u0103 continuarea acestei pove\u0219ti este c\u0103 descenden\u021bii lui Fej\u00e9r, Ol\u00e1h D\u00e1niel \u0219i Ol\u00e1h Andr\u00e1s, venind din Vargyasloka, s-au stabilit, unul \u00een partea de sus a satului Szentegyh\u00e1zasfalu, iar cel\u0103lalt \u00een partea de sus a satului K\u00e1poln\u00e1sfalu (C\u0103p\u00e2lni\u021ba).<\/p>\n\n\n\n \u00cen monografia sa despre C\u0103p\u00e2lni\u021ba, Ir\u00e9n Bal\u00e1zs scrie urm\u0103toarele:\u00a0\u201cPe drumul lung de la Satu Mare la Miercurea Ciuc, acesta era singurul loc populat unde c\u0103l\u0103torii se sim\u021beau \u00een siguran\u021b\u0103. C\u0103l\u0103torii se opreau la hanul \u201eol\u00e1h\u201d (han pentru c\u0103l\u0103tori), de unde plecau \u00een grupuri sau veneau \u00eempreun\u0103 cu c\u0103ru\u021bele dinspre Ciuc, pentru a trece f\u0103r\u0103 probleme peste Pasul Tolvajos. Astfel, hanul \u201eol\u00e1h\u201d a devenit un loc de \u00eent\u00e2lnire renumit pentru c\u0103ru\u021ba\u0219i.”<\/em>\u00a0(Bal\u00e1zs L: C\u0103p\u00e2lni\u021ba, Alutus, Miercurea Ciuc. 1996. Pagina 10.).<\/p>\n\n\n\n Conform tradi\u021biei orale, primii locuitori ai a\u0219ez\u0103rii au fost secui care au venit \u00een principal din zona Ciucul de Sus, fiind a\u0219eza\u021bi \u00een imensa p\u0103dure dintre Odorheiu Secuiesc \u0219i Miercurea Ciuc de c\u0103tre regii din dinastia arpadian\u0103, din motive de securitate.<\/p>\n\n\n\n Este de asemenea presupus c\u0103 atacurile bandelor r\u0103zboinice, distrugerea otoman\u0103 \u0219i r\u0103zboaiele religioase au dus la dispari\u021bia satului \u00een curs de dezvoltare, iar \u00een locul acestuia a ap\u0103rut ulterior un altul nou. Se spune c\u0103 Istv\u00e1n Bocskai a repopulat locul \u00een 1604, \u00een decurs de 3-4 ani. El a adus familii \u00een special din Ciuc, Gheorgheni \u0219i Covasna, \u00een principal cu numele Cs\u00edki \u0219i Elekes. Cei care s-au stabilit aici au fost motiva\u021bi \u00een principal de p\u0103durile \u00eentinse \u0219i de p\u0103\u0219unile adecvate pentru p\u0103storit.<\/p>\n\n\n\n F\u0103r\u0103 documente autentice, exist\u0103 diverse concep\u021bii despre originea \u0219i denumirea a\u0219ez\u0103rii. Niciuna dintre acestea nu poate fi dovedit\u0103 dintre cele enumerate mai sus. Cu toate acestea, este sigur c\u0103 \u00eentre Odorheiu Secuiesc \u0219i Miercurea Ciuc trecea o important\u0103 rut\u0103 comercial\u0103 \u0219i militar\u0103, care traversa o zon\u0103 extins\u0103 de p\u0103dure, iar \u00een aceste zone, siguran\u021ba c\u0103l\u0103torilor era adesea pus\u0103 \u00een pericol de animalele s\u0103lbatice \u0219i de t\u00e2lharii care se ascundeau de lege. Din aceast\u0103 cauz\u0103, cele dou\u0103 Ol\u00e1hfalu au fost \u00eenfiin\u021bate pentru scopuri de ap\u0103rare. Mai t\u00e2rziu, locuitorii au primit \u0219i sarcina de a escorta \u00eenarmat curierii \u0219i po\u0219ta statului p\u00e2n\u0103 la Miercurea Ciuc. \u00cen schimbul acestei activit\u0103\u021bi, de-a lungul istoriei, au primit numeroase privilegii at\u00e2t de la principii Transilvaniei, c\u00e2t \u0219i de la regii Ungariei.<\/p>\n\n\n\n Deoarece \u2013 conform presupunerilor \u2013 cea mai veche a\u0219ezare din zon\u0103 este Lueta, cele dou\u0103 Satu Nou au ap\u0103rut mai t\u00e2rziu, iar noii locuitori au putut s\u0103 se extind\u0103 \u00een direc\u021bia Harghitei. \u0218i-au construit casele aproape una de alta pentru a oferi o oarecare protec\u021bie \u00eempotriva v\u00e2nturilor predominante. Potrivit unor opinii, prima a\u0219ezare a luat na\u0219tere \u00een zona barajului care \u00eenchidea p\u00e2r\u00e2urile Halas\u00e1g \u0219i Lok, \u00een partea superioar\u0103 a satului, deoarece coloni\u0219tii puteau astfel s\u0103 aib\u0103 acces la ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i ap\u0103 curg\u0103toare necesar\u0103 pentru a alimenta fer\u0103straiele. Au construit de-a lungul canalului V\u00e2rghi\u0219 creat artificial.<\/p>\n\n\n\n Compila\u021bia a fost realizat\u0103 folosind urm\u0103toarea bibliografie: Burus T\u00fcnde:\u00a0Oportunit\u0103\u021bile turistice din Vl\u0103hi\u021ba \u0219i \u00eemprejurimi<\/em>, 2007<\/p>\n\n\n\n Numele original a fost Ol\u00e1hfalu<\/em><\/strong>, a\u0219a cum este men\u021bionat \u00een documentele din 1406 \u0219i din secolul al XVI-lea. Ulterior, \u00een h\u00e2rtiile cu privilegii, apare sub denumirea de Szentegyh\u00e1zas-Ol\u00e1hfalu<\/em>. Prefixul Szentegyh\u00e1zas<\/em> a fost primit, conform unei ipoteze, pentru c\u0103 \u0219i-a construit biserica ars\u0103 f\u0103r\u0103 ajutor episcopal, \u00een timp ce al\u021bii cred c\u0103 a fost pentru c\u0103 avea propria biseric\u0103. Era necesar s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt Ol\u00e1hfalu, situat la doi kilometri distan\u021b\u0103, care avea doar o capel\u0103 \u0219i, astfel, a fost numit K\u00e1poln\u00e1s-ol\u00e1hfalu<\/em> sau Kicsi-olahfalu<\/em>. \u00cen acest context, Szentegyh\u00e1zas-ol\u00e1hfalu era denumit \u0219i Nagy-ol\u00e1hfalu<\/em> sau simplu Nagyfalu<\/em>. \u00cen uzul popular, locuitorii erau cunoscu\u021bi ca ol\u00e1hfalviak sau nagyfalusiak, dar \u00een limbajul obi\u0219nuit, se folosea Szentegyh\u00e1zasfalu<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul comunismului, tot mai mul\u021bi au sus\u021binut actualitatea evit\u0103rii prefixului \u201eszent\u201d (sf\u00e2nt). Autorit\u0103\u021bile au introdus \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 denumirea rom\u00e2neasc\u0103 a comunei \u0219i au folosit peste tot denumirea \u201eVl\u0103hi\u021ba\u201d. Dilema legat\u0103 de denumire s-a rezolvat \u00een jurul anului 1968, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u021bat ora\u0219ul Vl\u0103hi\u021ba, rezultat \u00een esen\u021b\u0103 din unirea satelor\u00a0Szentegyh\u00e1zasfalu<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Szentkeresztb\u00e1nya<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 schimb\u0103rile din 1989, micul ora\u0219 a luat numele de Szentegyh\u00e1za<\/em><\/strong>. Localnicii, \u00een limbajul comun, vorbesc doar despre \u201esat\u201d \u0219i \u201eora\u0219\u201d.<\/p>\n\n\n\n Compila\u021bia a fost realizat\u0103 folosind urm\u0103toarea bibliografie: Burus T\u00fcnde:\u00a0Oportunit\u0103\u021bile turistice din Vl\u0103hi\u021ba \u0219i \u00eemprejurimi<\/em>, 2007<\/p>\n\n\n\n Vl\u0103hi\u021ba este situat la poalele sudice ale lan\u021bului central al Mun\u021bilor Harghita, la o altitudine medie de 859 de metri deasupra nivelului m\u0103rii. Aceast\u0103 a\u0219ezare montan\u0103 este ora\u0219ul construit la cea mai mare altitudine din jude\u021bul Harghita. Se \u00eentinde \u00een form\u0103 de \u201eS\u201d pe o lungime de peste 7 km de la poalele sudice ale Harghitei.<\/p>\n\n\n\n Localitatea este situat\u0103 de-a lungul drumului care leag\u0103 Miercurea Ciuc de Odorheiu Secuiesc: la 28 km de re\u0219edin\u021ba jude\u021bului, Miercurea Ciuc, \u0219i la 24 km de Odorheiu Secuiesc. La nord-vest se \u00eenvecineaz\u0103 cu comuna C\u0103p\u00e2lni\u021ba, la sud \u0219i sud-vest cu comuna Lueta, \u00een timp ce la nord-est se afl\u0103 Satu Mare, iar la est este \u00een imediata vecin\u0103tate a Miercurea Ciuc. Prin ora\u0219 trece pe o por\u021biune de aproximativ \u0219ase kilometri a\u0219a-numitul canal V\u00e2rghi\u0219, care leag\u0103 r\u00e2ul Homorodul Mic (numele popular: Homorodul Trunchiat sau Homorodul de R\u0103cari) \u0219i p\u00e2r\u00e2ul V\u00e2rghi\u0219.<\/p>\n\n\n\n Localitatea apar\u021bine din punct de vedere administrativ de jude\u021bul Harghita. Intravilanul are o suprafa\u021b\u0103 de 241 de hectare, iar suprafa\u021ba total\u0103 este de 9000 de hectare, adic\u0103 mai mult de 90 km\u00b2. Include dou\u0103 localit\u0103\u021bi: B\u0103ile Homorod \u0219i Minele Lueta. Conform legii administrative din 1953, Szentegyh\u00e1zasfalu (\u00een rom\u00e2n\u0103 Vl\u0103hi\u021ba) a fost alipit\u0103 comunei Szentkeresztb\u00e1nya (Vl\u0103hi\u021ba Nou\u0103), care anterior apar\u021binea de Lueta. Declararea ca o singur\u0103 comun\u0103 a fost fireasc\u0103, deoarece cele dou\u0103 localit\u0103\u021bi se \u201eapropiau\u201d rapid una de cealalt\u0103, iar \u00een cur\u00e2nd s-au unit.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1968, printr-o hot\u0103r\u00e2re a Consiliului de Mini\u0219tri, comuna a fost ridicat\u0103 la rang de ora\u0219, fiind oficial alipite localit\u0103\u021bile B\u0103ile Homorod \u0219i Minele Lueta. Vl\u0103hi\u021ba este singurul ora\u0219 din zona Homorod, a fost un centru metalurgic \u0219i, din 1968, este centrul de atrac\u021bie al regiunii. Ast\u0103zi, importan\u021ba sa este subliniat\u0103 de pozi\u021bia sa strategic\u0103 (poarta spre zona Homorod, dinspre Miercurea Ciuc, T\u00e2rgu Mure\u0219 \u0219i Moldova), precum \u0219i de propriet\u0103\u021bile sale forestiere \u0219i p\u0103\u0219unile extinse.<\/p>\n\n\n\n Clima localit\u0103\u021bii este montan datorit\u0103 pozi\u021biei sale geografice, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este mult mai aspru dec\u00e2t \u00een mod obi\u0219nuit. Acest lucru este exprimat prin zicala p\u0103strat\u0103 de localnici, conform c\u0103reia „nou\u0103 luni sunt mereu reci, iar celelalte trei nu sunt nici ele calde.” Pe baza mai multor ani de m\u0103sur\u0103tori, temperatura medie anual\u0103 este de 4-6\u00b0C, iar temperatura medie a verii nu a dep\u0103\u0219it 12\u00b0C. \u00cens\u0103 vremea imprevizibil\u0103 din ultimii ani a contrazis aceste observa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Iarna este lung\u0103 \u0219i rece. Nu este neobi\u0219nuit s\u0103 apar\u0103 z\u0103pada \u00eenc\u0103 din octombrie \u0219i s\u0103 plece abia \u00een martie. Temperatura medie \u00een ianuarie este de -10\u00b0C. Caracteristic pentru regiune este faptul c\u0103 tranzi\u021bia \u00eentre anotimpuri este scurt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aerul rece de la \u00een\u0103l\u021bime devine \u0219i mai nepl\u0103cut datorit\u0103 v\u00e2ntului rece care sufl\u0103 aproape constant. V\u00e2ntul din nord-est provoac\u0103 usc\u0103ciune \u0219i geruri mari \u00een timpul iernii. V\u00e2ntul din sud-vest este mai bl\u00e2nd \u0219i aduce mai multe precipita\u021bii. Furtunile de iarn\u0103 care provoac\u0103 viscole sunt destul de frecvente, la fel \u0219i furtunile de var\u0103 \u0219i grindina care pot provoca daune semnificative. Vl\u0103hi\u021ba este situat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 cu precipita\u021bii bogate. Cantitatea medie anual\u0103 de precipita\u021bii este de 1000-1200 mm.<\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere ace\u0219ti factori climatici, putem concluziona c\u0103 climatul zonei din jurul Vl\u0103hi\u021bei este caracterizat de ierni lungi \u0219i reci, prim\u0103veri scurte, veri uscate \u0219i lungi, \u0219i toamne scurte.<\/p>\n\n\n\n Compila\u021bia a fost realizat\u0103 folosind urm\u0103toarea bibliografie: Burus T\u00fcnde: Oportunit\u0103\u021bile turistice din Vl\u0103hi\u021ba \u0219i \u00eemprejurimi<\/em>, 2007<\/p>\n\n\n\n \u201eNu exist\u0103 probabil \u00een mica noastr\u0103 \u021bar\u0103 montan\u0103 o priveli\u0219te mai surprinz\u0103toare \u0219i mai magnific\u0103 dec\u00e2t cea care se dezv\u0103luie de pe v\u00e2rful Cecend. Acolo se afl\u0103 un mare platou frumos, diversificat cu p\u0103duri de pini, de o frumuse\u021be f\u0103r\u0103 egal, numit L\u00e1z, \u00een care se ad\u00e2ncesc v\u0103ile Homor\u00f3d \u0219i V\u00e2rghi\u0219, dou\u0103 p\u00e2r\u00e2uri ce coboar\u0103 din Harghita, m\u0103rginit de p\u0103duri de conifere. De cealalt\u0103 parte a platoului se afl\u0103 cele dou\u0103 sate Ol\u00e1hfalu, cu grupurile de case care se ridic\u0103 spre mun\u021bii \u00eenz\u0103pezi\u021bi, cu turnurile lor str\u0103lucitoare \u0219i morile de cherestea r\u0103sp\u00e2ndite. (…)<\/em>\u201d. Orb\u00e1n Bal\u00e1zs<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Istoria originii ora\u0219ului Despre originea \u0219i denumirea satului Szentegyh\u00e1zasfalu circul\u0103 diverse pove\u0219ti transmise pe cale oral\u0103. Conform tradi\u021biei consemnate \u0219i de Orb\u00e1n Bal\u00e1zs, denumirea satului provine [\u2026]<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1003","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1003"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1418,"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1003\/revisions\/1418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariavlahita.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Dr. \u00c1br\u00e1m Zolt\u00e1n:\u00a0Vl\u0103hi\u021ba<\/em>, 1998<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\nNumele ora\u0219ului<\/h2>\n\n\n\n
Dr. \u00c1br\u00e1m Zolt\u00e1n:\u00a0Vl\u0103hi\u021ba<\/em>, 1998<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\nPozi\u021bie geografic\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Clim\u0103<\/h2>\n\n\n\n
Dr. \u00c1br\u00e1m Zolt\u00e1n: Vl\u0103hi\u021ba<\/em>, 1998<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n